Pe 8 iulie 2025, tragedia a lovit din nou în România. La aproximativ două ore și jumătate după ce echipajul de poliție care asigura paza pe timpul nopții părăsise zona, Emil Gânj a pătruns în curtea Andei Ghiurga și a ucis-o în propria locuință, apoi a incendiat casa. Scenele cumplite au fost surprinse de camera de supraveghere instalată anterior de familie, tocmai pentru a preveni o eventuală revenire a agresorului.
Tatăl victimei, șocat, a apelat din nou 112. Operatorul l-a redirecționat către Poliția Mureș pentru detalii suplimentare. La scurt timp, polițiștii, inclusiv comisarul-șef Bogdan Roșiu, s-au întors la fața locului, exprimându-și „regretele” în fața familiei devastate.
Abia în jurul orei 23:00 a fost declanșată căutarea amplă a lui Emil Gânj, cu sute de polițiști și jandarmi mobilizați. Ministrul Cătălin Predoiu a declarat ulterior că „nu există date care să indice o lentoare în intervenție”, adăugând însă afirmații controversate despre implicarea victimei: „A fost sprijinit, din păcate chiar și de victimă. ” Sistemul românesc și protecția victimelor: un caz emblematic Tragedia Andei Ghiurga a devenit simbolul eșecurilor sistemului românesc de protecție a victimelor violenței domestice.
Justiția permisivă, reacțiile întârziate ale poliției și lipsa de responsabilitate politică au creat un context fatal. Anda a fost una dintre cele 33 de femei ucise în acel an de partenerii de viață. Emil Gânj fusese condamnat anterior pentru fapte grave: în 2008 pentru act sexual cu un minor și în 2011 la 15 ani și jumătate de închisoare pentru omor calificat.
În mod inexplicabil, în 2020 a fost eliberat condiționat cu cinci ani înainte de termen. În 2023, Gânj a început o relație cu Anda Maria, tânără mamă din Miheșu de Câmpie, care a degenerat rapid într-un coșmar de gelozie, agresiuni și amenințări. Anda a încercat să se despartă de mai multe ori, dar bărbatul a refuzat ruptura.
Pe 16 februarie 2024, Gânj a atacat-o violent, iar familia a apelat la 112. Reacția autorităților a fost criticată: un operator a spus tatălui victimei: „Domnule, nu trimit eu mascații. Dacă sunt necesari, îi cer cei aflați la fața locului.
” Ordinele de protecție și nepăsarea instituțiilor Un ordin de protecție a fost emis, dar introdus în sistem abia un an mai târziu, pe 26 februarie 2025, din cauza unor „confuzii legate de mai multe mandate existente pe numele inculpatului. ” Între timp, Gânj a continuat să hărțuiască și să amenințe. În aprilie 2025, paza permanentă care o proteja pe Anda a fost retrasă fără explicații clare.
Mama tinerei a relatat că fiica ei a fost presată să semneze o declarație prin care solicita protecție doar pe timpul nopții. Anda însuși vorbise despre amenințările primite: „Spunea că poliția nu o să te apere, că nu are cine să stea cu tine și că te va omorî. (…) Dacă nu deschid ușa, o să sparg geamul și tot o să intre.
” Nepăsarea sistemului, între hârtii și decizii birocratice Un reportaj publicat pe 23 octombrie de Recorder a reconstruit întreaga dramă, scoțând în evidență lipsa de reacție a autorităților: un sistem care știa despre riscuri, dar nu a acționat la timp. Cazul Andei Ghiurga nu mai este doar o tragedie individuală, ci o dovadă a unui mecanism defectuos, în care viața unei femei a fost pierdută între hârtii, decizii birocratice și lipsă de responsabilitate. Emil Gânj se află acum în urmărire generală și a fost arestat preventiv în lipsă.