România se află în fața unei note de plată uriașe către compania americană Pfizer, după ce un tribunal din Bruxelles a decis în primă instanță că statul român trebuie să achite aproximativ 600 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-COVID contractate și nepreluate. La această sumă se adaugă dobânzi și penalități, iar estimările recente duc totalul spre aproape 3,4–3,5 miliarde de lei, adică în jur de 666 de milioane de euro. Subiectul a reaprins disputa politică și a adus în prim-plan presiunea tot mai mare asupra bugetului public.
Contractul invocat în litigiu a fost semnat în mai 2021 și prevedea achiziția a peste 39 de milioane de doze, într-o perioadă în care România, la fel ca alte state europene, încerca să își asigure rapid stocurile necesare pentru campania de vaccinare. Ulterior, pe fondul scăderii cererii și al schimbării contextului pandemic, statul român a refuzat o parte dintre livrări, iar Pfizer a deschis procesul în 2023. Instanța belgiană a respins argumentele României și a obligat statul să își execute partea contractuală.
Între timp, costurile au crescut considerabil. Dacă la începutul litigiului se vorbea despre aproximativ 3 miliarde de lei, acum suma totală este mai mare cu încă aproape 400 de milioane de lei, pe fondul dobânzilor și penalităților acumulate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că România ajunge să acumuleze penalizări de aproximativ 350.
000 de lei pe zi, ceea ce transformă cazul într-o problemă financiară urgentă. În acest context, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul vrea să intre cât mai repede în negocieri cu Pfizer pentru a opri creșterea penalităților și pentru a obține o formulă de plată eșalonată. Potrivit declarațiilor sale, miza imediată este blocarea dobânzilor zilnice și găsirea unei soluții prin care povara financiară să nu lovească brutal bugetul de stat dintr-o singură tranșă.
Executivul ia în calcul inclusiv coordonarea cu echipa de avocați și analizarea situației Poloniei, aflată într-un litigiu similar. În paralel, ministrul Sănătății a avansat și o altă variantă de discuție: posibilitatea ca România să negocieze cu Pfizer astfel încât o parte din valoarea datoriei să fie compensată prin medicamente inovatoare sau alte produse utile sistemului public de sănătate. Ideea este ca statul să nu plătească pur și simplu o sumă uriașă fără niciun beneficiu concret, ci să încerce să transforme povara financiară într-un avantaj pentru programele naționale de sănătate.
Propunerea a stârnit însă reacții dure în spațiul politic, unde adversarii au catalogat-o drept nerealistă și greu de pus în practică. Criticii susțin că o astfel de formulă ar putea complica și mai mult dosarul și că România trebuie, înainte de toate, să lămurească exact obligațiile juridice stabilite de instanță și pașii procedurali disponibili mai departe. De altfel, decizia instanței belgiene este în acest moment una de primă instanță, ceea ce înseamnă că disputa juridică nu este complet închisă.
Indiferent de varianta care va fi aleasă, un lucru pare clar: suma va trebui acoperită, într-o formă sau alta, din bani publici. Iar pe măsură ce penalizările continuă să curgă zilnic, presiunea pentru o soluție rapidă devine tot mai mare. România este acum prinsă între obligația de a respecta o hotărâre judecătorească, nevoia de a limita pagubele financiare și încercarea de a obține o ieșire cât mai puțin dureroasă pentru bugetul statului.
