Scumpirea accelerată a carburanților continuă să provoace reacții la nivel internațional, pe fondul conflictului declanșat la sfârșitul lunii februarie între Iran, Israel și Statele Unite. Una dintre cele mai importante consecințe ale escaladării a fost blocarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze lichefiate.
Situația a amplificat temerile privind aprovizionarea și a împins cotațiile petrolului în sus pe piețele internaționale. Temeri privind o posibilă criză de combustibil Directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile potrivit cărora compania ar profita de actuala criză energetică și a explicat că evoluția prețurilor la pompă este determinată în principal de costul petrolului și de nivelul taxelor.
În intervenția sa, acesta a arătat că, dintr-un preț de aproximativ 1,70 euro pentru un litru de benzină premium, o parte importantă revine statului sub formă de taxe, în timp ce costul țițeiului și marja companiei reprezintă restul. Alfred Stern a susținut că statul austriac este unul dintre principalii beneficiari indirecți ai prețurilor ridicate, prin încasările fiscale generate de carburanți.
Tot el a afirmat că ieftinirea semnificativă a carburanților ar fi posibilă, în actualul context, mai ales prin reducerea taxelor, nu prin intervenții administrative directe asupra pieței, despre care spune că pot afecta siguranța aprovizionării. Avertismentul șefului OMV În contextul tensiunilor internaționale și al presiunilor asupra pieței energetice, șeful OMV a admis că nu poate oferi garanții absolute privind continuitatea aprovizionării pe tot parcursul anului 2026.
Deși compania încearcă să asigure necesarul de combustibil, Alfred Stern a avertizat că, în eventualitatea unei penurii, consumul va trebui redus. „Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil.
Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a transmis Alfred Stern. Efectele crizei din Orientul Mijlociu se văd deja și în Europa, unde companiile din energie sunt obligate să cumpere petrol la prețuri mai mari, într-un climat dominat de volatilitate și incertitudine.
Reuters notează că blocajul din Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice au alimentat o nouă rundă de creșteri pe piața petrolului, iar analiștii avertizează că presiunile pot continua dacă situația nu se stabilizează rapid. Și în România scumpirile au continuat.
Pe 16 martie 2026, prețurile la carburanți au urcat din nou, în unele cazuri cu până la 9 bani pe litru într-o singură zi, după alte majorări consecutive în zilele anterioare. Platformele de monitorizare și presa economică arată că benzina standard a ajuns în marile orașe la peste 8,45 lei pe litru, iar motorina standard a trecut de 8,95 lei în numeroase stații.
În acest context, autoritățile și companiile din domeniu caută soluții pentru a limita impactul asupra consumatorilor, însă incertitudinea rămâne ridicată. Până la o eventuală calmare a situației din Orientul Mijlociu, șoferii și transportatorii sunt tot mai afectați de valul de scumpiri, iar apelurile la consum mai prudent devin din ce în ce mai frecvente.