Armistițiul convenit între Statele Unite și Iran în noaptea de 8 aprilie 2026, prezentat ca o fereastră de două săptămâni pentru deschiderea negocierilor de pace, este deja pus sub semnul întrebării. La scurt timp după intrarea sa în vigoare, oficiali iranieni au acuzat că înțelegerea a fost încălcată, iar atmosfera de neîncredere riscă să compromită încă din start dialogul diplomatic. La Teheran, reacțiile au venit rapid și într-un ton dur.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a susținut că Statele Unite și Israelul ar fi încălcat trei dintre cele zece condiții formulate de Iran pentru acceptarea încetării focului. În opinia sa, aceste presupuse încălcări fac ca viitoarele discuții să devină „lipsite de sens” și confirmă, încă o dată, că Iranul nu poate avea încredere deplină în promisiunile Washingtonului. Printre principalele reproșuri formulate de partea iraniană se află continuarea loviturilor israeliene în Liban.
Iranul consideră că aceste atacuri contrazic spiritul armistițiului și subminează orice tentativă reală de detensionare regională. Reuters a relatat că președintele iranian Masoud Pezeshkian a spus explicit că atacurile israeliene asupra Libanului fac negocierile „fără sens”. Totuși, aici apare și una dintre cele mai sensibile dispute de interpretare.
Potrivit unor declarații citate de Al Jazeera, oficiali americani susțin că armistițiul cu Iranul nu include Libanul, iar vicepreședintele JD Vance a afirmat că iranienii ar fi crezut că acordul acoperă și frontul libanez, deși Washingtonul nu a considerat acest lucru parte din înțelegere. Benjamin Netanyahu a transmis, la rândul său, că încetarea focului nu obligă Israelul în ceea ce privește operațiunile împotriva Hezbollah în Liban. Un alt punct invocat de autoritățile iraniene este pătrunderea unei drone inamice în spațiul aerian iranian după intrarea în vigoare a acordului.
De asemenea, Teheranul susține că refuzul de a-i fi recunoscut dreptul de a îmbogăți uraniu contrazice baza preliminară pe care ar fi fost construite discuțiile. Aceste acuzații au fost consemnate de AP și de relatările live preluate de Al Jazeera, însă ele rămân, deocamdată, afirmații ale părții iraniene. Armistițiul a fost acceptat de Iran chiar înainte de expirarea ultimatumului impus de Donald Trump, iar Reuters a relatat că acordul a fost obținut după o mediere intensă a Pakistanului.
Premierul pakistanez Shehbaz Sharif și alți oficiali de la Islamabad au avut un rol central în evitarea colapsului negocierilor, iar următoarea etapă diplomatică urma să se desfășoare în capitala pakistaneză, cu delegații americane și iraniene. Reuters a relatat că delegația iraniană urma să ajungă la Islamabad joi seara, iar Trump a spus că discuțiile vor avea loc cu ușile închise. În spatele acestei aparente ferestre de pace rămân însă divergențe majore.
Reuters a arătat că, deși încetarea focului a creat un spațiu temporar pentru diplomație, chestiuni precum statutul Strâmtorii Ormuz, drepturile nucleare ale Iranului și relația cu rețeaua sa regională de aliați sunt în continuare nerezolvate. Asta înseamnă că armistițiul este mai degrabă o pauză fragilă decât o garanție a unei înțelegeri durabile. Pe scurt, armistițiul SUA–Iran a intrat deja într-o zonă periculoasă, în care fiecare parte interpretează diferit termenii înțelegerii.
Teheranul vorbește despre încălcări grave și lipsă de credibilitate, în timp ce Washingtonul și Israelul par să transmită că anumite operațiuni, în special cele din Liban, nu intră sub incidența acordului. În aceste condiții, negocierile programate la Islamabad pornesc sub semnul tensiunii, iar șansele unei păci reale depind de clarificarea rapidă a acestor contradicții.