Ministerul de Externe de la Teheran a lansat marți un atac verbal dur la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o de ipocrizie și complicitate morală prin lipsa unei condamnări ferme a loviturilor aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Reacția autorităților iraniene vine după declarațiile recente ale șefei Executivului european despre viitorul poporului iranian, declarații pe care Teheranul le interpretează drept o încercare de a cosmetiza acțiunile militare americano-israeliene și de a legitima, indirect, schimbarea regimului de la Teheran.
În mesajul transmis public, diplomația iraniană i-a reproșat Ursulei von der Leyen că a păstrat tăcerea în fața victimelor civile și a distrugerilor produse în timpul campaniei de bombardamente. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a folosit un ton extrem de dur, susținând că lidera Comisiei Europene s-ar afla „de partea greșită a istoriei”, după ce ar fi închis ochii la ceea ce Teheranul descrie drept agresiune și crime de război împotriva populației iraniene.
Mai multe relatări din presa internațională și postări publice atribuie aceste acuzații reacției sale la declarațiile făcute de von der Leyen despre libertatea și demnitatea poporului iranian. Unul dintre cele mai grave reproșuri formulate de partea iraniană vizează atacul asupra unei școli de fete din orașul Minab, lovită pe 28 februarie, în prima zi a campaniei de bombardamente.
Teheranul afirmă că în urma acelui atac au fost ucise peste 160 de fete și o întreabă public pe Ursula von der Leyen de ce nu a condamnat o asemenea tragedie. Reuters a relatat miercuri că aproape toți senatorii democrați din SUA au cerut Pentagonului explicații urgente privind lovitura asupra școlii, după ce investigațiile preliminare americane au indicat probabilitatea implicării forțelor americane.
În același mesaj, autoritățile iraniene au invocat și alte ținte civile despre care spun că au fost afectate de bombardamente: spitale, situri istorice, instalații petroliere, sedii ale poliției diplomatice, baze ale pompierilor și cartiere rezidențiale. Teheranul susține că tăcerea în fața acestor episoade echivalează cu o formă de complicitate, iar această idee a fost pusă explicit în centrul atacului diplomatic lansat împotriva Bruxelles-ului.
Declarațiile iraniene au venit după ce Ursula von der Leyen a afirmat public că poporul iranian „merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor”, chiar dacă acest drum ar putea fi marcat de pericole și instabilitate. Formula folosită de șefa Comisiei Europene a fost interpretată de regimul de la Teheran ca un semnal politic favorabil unei schimbări de regim, într-un moment în care discursurile venite dinspre Washington și Ierusalim au alimentat deja speculațiile privind obiectivele reale ale războiului.
Între timp, dimensiunea militară a conflictului continuă să se extindă. Potrivit Reuters, în Iran au fost lovite mii de obiective, iar oficialii iranieni susțin că bilanțul distrugerilor civile este tot mai greu de ignorat.
Alte relatări despre escaladarea războiului arată că numărul victimelor și amploarea afectării infrastructurii civile cresc de la o zi la alta, în timp ce presiunea internațională pentru clarificări devine tot mai puternică. Astfel, atacul verbal lansat de Teheran împotriva Ursulei von der Leyen nu este doar o reacție diplomatică de moment, ci face parte dintr-o confruntare mai largă pentru controlul narațiunii internaționale despre războiul din Orientul Mijlociu.
De o parte, liderii occidentali vorbesc despre libertatea poporului iranian și despre slăbirea unui regim perceput drept destabilizator. De cealaltă parte, Teheranul încearcă să transforme victimele civile și distrugerile produse de bombardamente într-un argument major împotriva Washingtonului, Israelului și a aliaților lor politici din Europa.