Sistemul de pensii din România va trece printr-o serie de transformări majore începând cu anul 2026, modificări care vor afecta direct modul de calcul al vechimii, impozitarea veniturilor și accesul la banii acumulați în Pilonul II. Noile reglementări, parte a unui plan de echilibrare a finanțelor publice, ar putea diminua veniturile nete pentru anumite categorii de pensionari și vor limita retragerile de fonduri private.Una dintre schimbările fundamentale vizează algoritmul prin care Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) va raporta perioadele de activitate.
Din 2026, zilele lucrate efectiv vor fi transformate în zile calendaristice, o măsură care va influența stagiul de cotizare în sistemul public. Deși autoritățile susțin că scopul este uniformizarea și corectitudinea calculului, această conversie ar putea dezavantaja persoanele cu cariere întrerupte sau care au activat în domenii cu regim de muncă atipic, ducând la o posibilă scădere a cuantumului pensiei finale.
Veniturile pensionarilor vor fi impactate și de reintroducerea unor contribuții fiscale. Începând cu 2026, se va aplica contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei.Mecanismul de reținere se va aplica doar sumei care excede acest plafon.
Concret, în cazul unei pensii de 4.000 de lei, cota de 10% CASS va fi calculată doar pentru diferența de 1.000 de lei, ceea ce va reduce suma încasată efectiv de pensionar. Măsura este percepută ca o presiune suplimentară asupra puterii de cumpărare, în contextul creșterii prețurilor.
Modificări semnificative sunt programate și pentru Pilonul II de pensii private obligatorii. Viitorii pensionari nu vor mai putea retrage integral suma acumulată în conturi la momentul ieșirii din activitate.
Noua legislație limitează retragerea imediată la maximum 30% din capital, restul banilor urmând să fie distribuiți eșalonat, prin plăți lunare, pe o perioadă extinsă.Analiza noilor reglementări indică mai multe categorii vulnerabile care riscă o diminuare a veniturilor sau o restricționare a accesului la fonduri:– Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei, afectați de plata CASS;– Contribuabilii la Pilonul II care doreau să își retragă toate economiile odată;– Persoanele cu stagii de cotizare fragmentate, dezavantajate de noul calcul al vechimii;– Beneficiarii de pensii speciale, precum magistrații, vizați de creșterea vârstei de pensionare sau plafonarea cuantumului;– Românii pensionați în străinătate care își încasează drepturile în țară, supuși noilor reguli fiscale.Aceste ajustări legislative vin pe fondul unui deficit structural în sistemul public de pensii, unde contribuțiile angajaților actuali nu mai acoperă integral necesarul pentru plata pensiilor aflate în plată. Statul urmărește astfel o gestionare mai riguroasă a fondurilor și o predictibilitate crescută pe termen lung, chiar dacă măsurile implică restricții financiare pentru beneficiari.