Povestea unei femei care a decis să nu mai accepte tăcerea și să-și revendice drepturilea devenit brusc subiect de discuție în toată țara. Daniela Georgescu, o femeie care a lucratani de zile în funcții de responsabilitate, a luat o decizie care ar putea avea consecințemajore pentru o companie mare din România. Numele ei este legat de o situație care a rămasascunsă prea mult timp, iar acum totul iese la lumină. Ce se ascunde în spatele acesteipovești și de ce toți vorbesc despre ea?
Legătura ei cu politica românească este cunoscută, dar ceea ce se întâmplă acum nu are nimicde-a face cu viața publică. Este vorba despre ceva mult mai personal, ceva care a afectatprofund sănătatea și viața ei. Alături de alți colegi curajoși, ea a decis să meargă îninstanță și să ceară răspunsuri. Dar ce anume a declanșat această bătălie juridică carepromite să zguduie din temelii modul în care se vede siguranța la locul de muncă în România?
Totul a început în 2009, când Daniela și-a găsit un loc de muncă la CNADNR, o companie caremai târziu s-a transformat în CNAIR și CNIR. La acea vreme, era o angajare obișnuită, ooportunitate de a lucra în funcția de șef serviciu. Nimeni nu bănuia că această decizieaparent normală se va transforma într-un coșmar pentru sănătatea ei. Ani de zile a muncitcu devotament, fără să știe că fiecare zi petrecută la birou îi măcinează treptat organismul.
Abia după mulți ani de muncă, Daniela a descoperit adevărul care a schimbat totul. Loculunde lucra era plin de ceva invizibil, ceva care nu se vede cu ochiul liber, dar careafectează profund sănătatea. Măsurătorile făcute de sindicat au arătat ceva șocant: nivelulradiațiilor electromagnetice depășea cu mult limitele de siguranță stabilite de lege.Aceasta nu era o problemă minoră, ci ceva care putea explica multe din problemele de sănătatepe care le-a dezvoltat de-a lungul anilor. În 2022, Daniela a decis că nu mai poate tăcea.
Alături de avocații ei, a depus o plângereîn instanță împotriva CNAIR, cerând despăgubiri și măsurători tehnice oficiale. Cererea erasimplă, dar cu implicații majore: instanța trebuia să ordone o expertiză completă pentru averifica exact nivelul de radiații la care au fost expuși angajații. Scopul era clar: să sestabilească responsabilitatea companiei și să se evalueze pagubele suferite de victimeleacestei expuneri periculoase. CNAIR nu a acceptat ușor acuzațiile.
Prin consilierul său juridic, compania s-a apăratcontestând măsurătorile făcute anterior de sindicat. Ei susțineau că măsurătorile trebuiefăcute periodic de angajator conform legii și că nu au fost informați despre raportulsindicatului. Totuși, consilierul juridic al companiei a fost nevoit să recunoască căraportul sindicatului arăta depășiri ale radiațiilor, dar a pus sub semnul întrebăriivaliditatea acestor măsurători. Instanța a luat o decizie importantă: va ordona o expertiză oficială realizată de InstitutulNațional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA.
Măsurătorile vor fifăcute strict conform normelor legale, pe mai multe etaje ale clădirii CNAIR, pentru adetermina nivelul real de radiații la care au fost expuși angajații. Aceste măsurători vorfi cruciale pentru a stabili responsabilitatea companiei și pentru a evalua daunele suferite. Costurile acestei investigații au devenit rapid o problemă. CNAIR a precizat că nu poatesuporta costurile unei evaluări complete pentru 60 de posturi, estimată la peste 40.000 delei.
Această sumă considerabilă a arătat amploarea problemei și a dus la o negociere întreavocații reclamanților și companie. În final, s-a convenit ca măsurătorile să fie făcute doarpe fiecare etaj unde lucrează reclamanții, în șase camere specifice selectate pentruexpertizare. Procesul va continua pe 5 februarie 2025, când instanța va analiza raportul de expertizătehnică. Dacă măsurătorile vor confirma depășiri ale câmpului electromagnetic, raportul vafi completat cu informații suplimentare pentru a stabili exact amploarea daunelor.
CazulDanielei Georgescu împotriva CNAIR devine astfel un exemplu clar al impactului pe careexpunerea la radiații îl poate avea asupra sănătății angajaților din România, punând sublupă responsabilitatea crucială a angajatorilor în protejarea salariaților și reglementărilelegale privind siguranța la locul de muncă.